Dupa cum stii, de cateva luni locuiesc in Bucuresti.
M-am acomodat neasteptat de repede la agitatia de aici. Iti dai seama ca e ceva sa ma acomodez la viata din Bucuresti dupa ce am trait majoritatea timpului in Ardeal, mai precis intr-un oras linistit cum e Sighetu-Marmatiei (daca nu ai citit pana acum articolul meu despre Sighet il poti citi aici ).
Si, cum eu sunt o persoana care nu are stare, care nu sta locului (poate sa iti confirme si sotul meu ) trebuie sa fac cateva ceva in fiecare zi, fie ca merg la film, fie ma plimb prin parc, merg la sala sau merg la shopping s.a.
Intr-o zi ploioasa m-am trezit ca vreau sa vizitez ceva nou, unde nu mai fusesem pana atunci. Am inceput sa caut pe net ce poti sa faci in Bucuresti si, am gasit:
Museum of Senses sau Muzeul Simturilor
Era o zi de duminica cand m-am decis sa merg la muzeu, data care a coincis si cu venirea prietenei mele din Cluj la Bucuresti.
Dupa o plimbare prin centrul capitalei, am luat metroul si am ajuns la AFI Cotroceni, unde se afla Museum of Senses.
Desi fusesem de multe ori in acest mall, nu am avut idee ca exista asa ceva acolo, desi trecusem de nenumarate ori prin fata lui.
Cand am ajuns in fata muzeului, ce sa vezi?
O multime de persoane stateau la coada ca sa intre. In conditiile date am decis sa venim a doua zi, sperand sa nu fie atata lume.
Asa ca, a doua zi, in jur de ora 16.30 am revenit (de data aceasta ne-a insotit si sotul meu) si am avut noroc, in sensul ca in fata noastra erau doar 5 persoane.
A venit si randul nostru sa intram, dupa vreo 20 minute.
Pe deoparte nu am inteles de ce trebuia sa stam la rand si nu puteam intra cu totii, dar dupa ce am intrat am inteles.
Pretul unui bilet e de 35 de lei.
Impropriu zis un muzeu, in adevaratul sens al cuvantului, Museum of Senses este un labirint format din mai multe camere, unde in fiecare incapere iti este stimulat un alt simt.
Ca sa iti faci o idee despre ce vorbesc…
Acesta este caleidoscopul
Mi-a adus aminte de vremea copilariei.
Existau niste tuburi care, daca te uitai inauntru si le roteai, produceau o infinitate de combinatii de imagini. Iti aduci aminte?
Ups, ce se intampla?
Ai stat vreodata pe 1.200 de cuie? Uite, eu am facut-o!
O sa ma intrebi:,,Cristina ai pus poza ca stai pe 1200 de cuie dar, unde sunt cuiele?”
Am atat poze cat si video cum stau pe cuie dar, daca le postam, mai exista acel moment de surpriza pe cand o sa vizitezi si tu acest muzeu?
Ti-e foame? Ia de-aici
Eu am ajuns sa fiu acea gustare.
Norocul meu ca nu a fost nimeni sa ma manance
Acum urmeaza cea mai haioasa poza.De fiecare data cand o vad rad cu lacrimi
Cu ce ti-am gresit, sotul meu drag??
Mai sunt multe de explorat. Eu am vrut doar sa punctez cateva din momentele petrecute acolo.
Din punctul meu de vedere merita sa ,,rupi” o ora din timpul tau ca sa faci ceva de calitate, eu zic ca merita o ora sa te destresezi dupa ce ai avut o zi lunga la munca sau de ce nu, pentru cei care sunt in trecere prin Bucuresti, acesta sa fie un obiectiv turistic.
Pe cele mai haioase si mai interesante incaperi nu am sa ti le dezvalui, deoarece vreau sa te las pe tine sa le experimentezi, sa te bucuri de ele, sa iti aduca acel element surpriza si, dupa ce o sa vizitezi acest ,,muzeu” o sa te rog sa-mi impartasesti din experienta ta traita acolo.
Pe curand,
Cristina
No Comments